Pe măsură ce valul de legalizare a canabisului continuă să se răspândească în Statele Unite, un studiu recent realizat de Universitatea din California, San Diego, a ridicat întrebări critice cu privire la eficiența testelor de sobrietate pe teren (FST) în identificarea șoferilor cu alcoolemia afectată de canabis.
Studiul, condus de Dr. Thomas D. Marcotte și echipa sa de la Center for Medicinal Cannabis Research, este prima investigație la scară largă pentru a evalua cât de bine FST-urile pot face distincția între persoanele care au consumat canabis și cele care nu au consumat și dacă aceste teste se corelează cu deficiențele reale de conducere.
Contextul
Pe măsură ce tot mai multe state legalizează consumul de canabis, atât în scopuri medicale, cât și recreative, agențiile de aplicare a legii se bazează din ce în ce mai mult pe testele FST pentru a evalua starea de sobrietate a conducătorilor auto. Aceste teste, dezvoltate și validate inițial pentru deprecierea alcoolului, includ sarcini precum Walk and Turn, One Leg Stand și Finger to Nose, care evaluează echilibrul, coordonarea și atenția divizată. Cu toate acestea, acuratețea lor în detectarea deficiențelor cauzate de canabis, în special de Δ9-tetrahidrocannabinol (THC) - principalul compus psihoactiv din canabis - a fost un subiect de dezbatere.Proiectarea studiului și constatări
Desfășurat între februarie 2017 și iunie 2019, studiul clinic randomizat dublu-orb, controlat cu placebo, a implicat 184 de participanți cu vârste cuprinse între 21 și 55 de ani care au consumat canabis în ultima lună. Participanții au fost repartizați aleatoriu să fumeze fie un placebo, fie o țigară de canabis cu doză mică de THC (5,9%) sau cu doză mare de THC (13,4%) și apoi au fost supuși FST-urilor în mai multe momente.Rezultatele au fost uimitoare. Ofițerii de aplicare a legii au clasificat 81% dintre participanții care fumaseră THC ca fiind în stare de ebrietate pe baza FST-urilor, comparativ cu 49,2% dintre cei care au primit placebo. Deși acest lucru indică faptul că FST-urile sunt oarecum eficiente în identificarea consumului de canabis, rata ridicată de rezultate fals pozitive în rândul grupului placebo ridică probleme. În special, 99,2% dintre participanții clasificați ca fiind afectați de FST au fost suspectați că au consumat THC, indiferent de expunerea lor reală.
Implicații pentru siguranța rutieră
Studiul a asociat, de asemenea, performanțele slabe la anumite teste FST cu rezultate mai slabe în simulatoarele de conducere, consolidând ideea că THC poate afecta capacitatea de conducere. Cu toate acestea, suprapunerea deficienței FST între grupurile THC și placebo sugerează că FST-urile, în sine, pot să nu fie indicatori fiabili ai deficienței specifice THC.Viitorul detectării deficienței de canabis
Constatările subliniază necesitatea de a dezvolta instrumente mai precise și mai obiective pentru evaluarea deficienței de canabis. Pe măsură ce legalizarea canabisului se extinde, la fel și urgența unor metode eficiente care să poată face distincția între consumul recent de canabis și afectarea reală.Concluzii
În timp ce FST rămân o piatră de temelie a evaluărilor sobrietății rutiere, acest studiu sugerează că acestea ar putea să nu fie suficiente pentru a identifica cu exactitate deficiențele legate de canabis. Pe măsură ce peisajul juridic în ceea ce privește canabisul continuă să evolueze, la fel trebuie să se întâmple și cu instrumentele și tehnicile utilizate pentru aplicarea legislației privind condusul.Pentru mai multe detalii, puteți accesa studiul complet aici (clearnet).
Dacă sunteți interesat de astfel de publicații, vă rugăm să reacționați și să lăsați comentarii. Acesta va fi un semn pentru mine să continui