Last edited:
Pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri
- Thread starter HEISENBERG
- Start date
Pedeapsa cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri în 2020: un instantaneu
- La nivel mondial, 35 de țări mențin pedeapsa cu moartea pentru o serie de infracțiuni legate de droguri. În 2020, s-a confirmat că doar trei țări (China, Iran și Arabia Saudită) au efectuat execuții pentru infracțiuni legate de droguri. Este probabil ca în Vietnam să fi avut loc execuții legate de droguri, însă secretul de stat împiedică confirmarea acestui lucru.
- S-a confirmat că cel puțin 30 de persoane au fost executate pentru infracțiuni legate de droguri în 2020 - o scădere de 75 % față de 2019 și o scădere de 96 % față de 2015. Acesta este de departe cel mai mic număr înregistrat de când HRI a început să raporteze pe această temă în 2007.
- Arabia Saudită a executat cinci persoane pentru droguri (comparativ cu 84 în 2019). La începutul anului 2020, a fost impus un moratoriu asupra execuțiilor legate de droguri, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra scăderii globale a execuțiilor în 2020
- Nimeni nu a fost executat în Singapore, pentru prima dată din 2013.
- Cel puțin 10 țări au condamnat la moarte cel puțin 213 persoane pentru infracțiuni legate de droguri în 2020 - mai multe decât în 2019.3 Această creștere a fost deosebit de semnificativă în unele țări, cum ar fi Indonezia, unde cel puțin 77 de condamnări la moarte legate de droguri au fost impuse în 2020 (o creștere de 79% față de 2019).
- Cel puțin 3 000 de persoane sunt condamnate la moarte pentru infracțiuni legate de droguri în întreaga lume. Numărul mare de condamnări la moarte contribuie la creșterea numărului de persoane condamnate la moarte.
Last edited by a moderator:
A șasea, a șaptea și a opta rezoluție a Adunării Generale a ONU care solicită un moratoriu asupra pedepsei cu moartea:
înregistrarea voturilor țărilor care mențin pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri (+ = pentru; - = împotrivă; abs = abținere)
În 2020 s-a înregistrat, de asemenea, un activism semnificativ al societății civile împotriva pedepsei cu moartea. Având în vedere restricțiile privind întrunirile în persoană, eforturile s-au concentrat online. Un exemplu este petiția lansată de LBH Masyarakat cu privire la cazul lui Merri Utami, un lucrător migrant indonezian care a petrecut peste un deceniu condamnat la moarte pentru că a fost păcălit să facă trafic de droguri. Petiția, care îi solicită președintelui indonezian Joko Widodo să îi acorde lui Merri clemență, a adunat peste 19 000 de semnături la momentul redactării acestui raport. În special, avocații au identificat în mod repetat implicarea publică online ca fiind o strategie-cheie pentru a pleda împotriva pedepsei cu moartea, după cum se analizează în secțiunea specială de la sfârșitul raportului. Reducerea semnificativă a execuțiilor legate de droguri este, fără îndoială, o evoluție pozitivă - o oportunitate pentru țări de a regândi necesitatea și eficacitatea acestei politici și pentru avocați de a-și intensifica în continuare apelurile pentru abolire. Cu toate acestea, pedeapsa cu moartea este mai mult decât execuțiile în sine. În vremuri de COVID-19, funcționarea unui sistem de justiție poate face dificilă sau aproape imposibilă efectuarea execuțiilor, dar nu oprește neapărat impunerea pedepsei cu moartea. În special, cel puțin zece țări au condamnat la moarte un număr minim de 213 persoane pentru infracțiuni legate de droguri în 2020 - o creștere de 16,3 % față de cele 183 confirmate în 2019. Această tendință ascendentă a fost deosebit de semnificativă în unele țări, cum ar fi Indonezia, unde 77 de persoane au fost condamnate la moarte pentru trafic de droguri în 2020 (o creștere de 79% față de 2019). În schimb, un număr substanțial de condamnări la moarte contribuie la creșterea numărului de persoane condamnate la moarte, unde multe au petrecut mai mult de un deceniu. Această încredere neclintită în pedeapsa cu moartea - chiar și în perioade de provocări excepționale - este la fel de îngrijorătoare ca execuțiile în sine.
Este esențial să observăm că există în continuare o lipsă de transparență generalizată și sistemică în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, care încalcă standarde internaționale clare. Problema transparenței a fost exacerbată în 2020, când colectarea de informații privind aplicarea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri a fost chiar mai dificilă decât în anii precedenți. Acest lucru se datorează probabil faptului că COVID-19 a dominat știrile, restricțiilor impuse asupra circulației și restrângerii spațiului societății civile; toate acestea au avut un impact negativ asupra monitorizării independente a pedepsei cu moartea. În același timp, mai multe procese ale ONU privind drepturile omului, cum ar fi analizele de țară efectuate de organismele de tratat și vizitele de țară efectuate de procedurile speciale, s-au oprit sau au fost amânate, ceea ce a dus la un număr și mai mic de resurse disponibile pentru monitorizarea aplicării pedepsei cu moartea. Acest lucru indică o nevoie urgentă de reluare a proceselor de monitorizare, pentru a se asigura că încălcările și tendințele sunt documentate și abordate. Monitorizarea și documentarea bine integrată a drepturilor omului ar trebui să devină o componentă esențială pentru prevenirea încălcărilor ulterioare și viitoare ale drepturilor omului. În cele din urmă, 2020 a fost, de asemenea, martorul regresului unor țări, care intenționează să aplice pedepse mai aspre pentru infracțiunile legate de droguri. De exemplu, președintele filipinez Rodrigo Duterte a continuat să facă presiuni pentru reintroducerea pedepsei cu moartea ca parte a "războiului său împotriva drogurilor". La momentul redactării acestui raport, un proiect de lege care ar reintroduce pedeapsa cu moartea a fost adoptat în camera inferioară a Congresului și urmează să fie discutat în Senat.
înregistrarea voturilor țărilor care mențin pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile legate de droguri (+ = pentru; - = împotrivă; abs = abținere)
| 2016 | 2018 | 2020 | Pedepse minime cu moartea confirmate pentru infracțiuni legate de droguri, 2020 | |
| Bahrain | abs | - | - | |
| Bangladesh | - | - | - | |
| Brunei Darussalam | - | - | - | |
| China | - | - | - | ? |
| Cuba | abs | abs | abs | |
| Egipt | - | - | - | |
| India | - | - | - | |
| Indonezia | abs | abs | abs | 77 |
| Iran | - | - | - | ? |
| Irak | - | - | - | |
| Iordania | abs | abs | + | |
| Kuweit | - | - | - | |
| Lao PDR | abs | abs | abs | 13 |
| Libia | - | + | - | |
| Malaezia | - | + | + | 25 |
| Myanmar | abs | abs | abs | |
| Coreea de Nord | - | - | - | |
| Oman | - | - | - | |
| Pakistan - Pakistan | - | + | - | |
| Qatar | - | - | - | |
| Arabia Saudită | - | - | - | ? |
| Singapore | - | - | - | 6 |
| Coreea de Sud | abs | abs | + | |
| Sudanul de Sud | + | abs | abs | |
| Sri Lanka | + | + | + | 5 |
| Statul Palestina | n/a | n/a | n/a | |
| Sudan | - | - | - | |
| Siria | - | - | - | |
| Taiwan | n/a | n/a | n/a | |
| Thailanda | abs | abs | abs | 8 |
| Emiratele Arabe Unite | abs | abs | abs | |
| SUA | - | - | - | |
| Vietnam | abs | abs | abs | 79 |
| Yemen | - | - | abs |
În 2020 s-a înregistrat, de asemenea, un activism semnificativ al societății civile împotriva pedepsei cu moartea. Având în vedere restricțiile privind întrunirile în persoană, eforturile s-au concentrat online. Un exemplu este petiția lansată de LBH Masyarakat cu privire la cazul lui Merri Utami, un lucrător migrant indonezian care a petrecut peste un deceniu condamnat la moarte pentru că a fost păcălit să facă trafic de droguri. Petiția, care îi solicită președintelui indonezian Joko Widodo să îi acorde lui Merri clemență, a adunat peste 19 000 de semnături la momentul redactării acestui raport. În special, avocații au identificat în mod repetat implicarea publică online ca fiind o strategie-cheie pentru a pleda împotriva pedepsei cu moartea, după cum se analizează în secțiunea specială de la sfârșitul raportului. Reducerea semnificativă a execuțiilor legate de droguri este, fără îndoială, o evoluție pozitivă - o oportunitate pentru țări de a regândi necesitatea și eficacitatea acestei politici și pentru avocați de a-și intensifica în continuare apelurile pentru abolire. Cu toate acestea, pedeapsa cu moartea este mai mult decât execuțiile în sine. În vremuri de COVID-19, funcționarea unui sistem de justiție poate face dificilă sau aproape imposibilă efectuarea execuțiilor, dar nu oprește neapărat impunerea pedepsei cu moartea. În special, cel puțin zece țări au condamnat la moarte un număr minim de 213 persoane pentru infracțiuni legate de droguri în 2020 - o creștere de 16,3 % față de cele 183 confirmate în 2019. Această tendință ascendentă a fost deosebit de semnificativă în unele țări, cum ar fi Indonezia, unde 77 de persoane au fost condamnate la moarte pentru trafic de droguri în 2020 (o creștere de 79% față de 2019). În schimb, un număr substanțial de condamnări la moarte contribuie la creșterea numărului de persoane condamnate la moarte, unde multe au petrecut mai mult de un deceniu. Această încredere neclintită în pedeapsa cu moartea - chiar și în perioade de provocări excepționale - este la fel de îngrijorătoare ca execuțiile în sine.
Este esențial să observăm că există în continuare o lipsă de transparență generalizată și sistemică în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, care încalcă standarde internaționale clare. Problema transparenței a fost exacerbată în 2020, când colectarea de informații privind aplicarea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni legate de droguri a fost chiar mai dificilă decât în anii precedenți. Acest lucru se datorează probabil faptului că COVID-19 a dominat știrile, restricțiilor impuse asupra circulației și restrângerii spațiului societății civile; toate acestea au avut un impact negativ asupra monitorizării independente a pedepsei cu moartea. În același timp, mai multe procese ale ONU privind drepturile omului, cum ar fi analizele de țară efectuate de organismele de tratat și vizitele de țară efectuate de procedurile speciale, s-au oprit sau au fost amânate, ceea ce a dus la un număr și mai mic de resurse disponibile pentru monitorizarea aplicării pedepsei cu moartea. Acest lucru indică o nevoie urgentă de reluare a proceselor de monitorizare, pentru a se asigura că încălcările și tendințele sunt documentate și abordate. Monitorizarea și documentarea bine integrată a drepturilor omului ar trebui să devină o componentă esențială pentru prevenirea încălcărilor ulterioare și viitoare ale drepturilor omului. În cele din urmă, 2020 a fost, de asemenea, martorul regresului unor țări, care intenționează să aplice pedepse mai aspre pentru infracțiunile legate de droguri. De exemplu, președintele filipinez Rodrigo Duterte a continuat să facă presiuni pentru reintroducerea pedepsei cu moartea ca parte a "războiului său împotriva drogurilor". La momentul redactării acestui raport, un proiect de lege care ar reintroduce pedeapsa cu moartea a fost adoptat în camera inferioară a Congresului și urmează să fie discutat în Senat.
Last edited by a moderator:
Pentru producția și distribuția de droguri în Regatul Unit, Grecia, Australia (New South Wales), pedeapsa este de până la închisoare pe viață.
Legislația unui număr de țări încă pedepsește consumul de droguri. Acestea sunt Franța (închisoare de la 2 luni la un an și amendă de la 500 la 5000 de franci), Grecia (de la 2 la 5 ani), Australia (2 ani și/sau amendă de 2000 de dolari) și Elveția (de la 1 zi la 3 luni sau amendă).
Legislația unui număr de țări încă pedepsește consumul de droguri. Acestea sunt Franța (închisoare de la 2 luni la un an și amendă de la 500 la 5000 de franci), Grecia (de la 2 la 5 ani), Australia (2 ani și/sau amendă de 2000 de dolari) și Elveția (de la 1 zi la 3 luni sau amendă).
