- Joined
- Jun 24, 2021
- Messages
- 1,647
- Solutions
- 2
- Reaction score
- 1,764
- Points
- 113
- Deals
- 666
Fenciclidina (PCP) și metoxetamina
Fenciclidina (PCP) este un compus sintetic care face parte din clasa medicamentelor disociative, dezvoltat inițial în anii 1950 ca anestezic intravenos. Cu toate acestea, utilizarea sa medicală a fost întreruptă din cauza efectelor secundare grave pe care le provoca, inclusiv delir și halucinații. În ciuda întreruperii sale în practica medicală, PCP a găsit un loc în utilizarea recreativă datorită efectelor sale psihoactive.
PCP se leagă de receptorul NMDA fără a-l activa, împiedicând glutamatul să se lege la locul său. Acest blocaj inhibă acțiunile excitante ale glutamatului, ducând la o scădere a activității neuronilor. Deoarece acești receptori sunt implicați în percepția senzorială, emoție, recunoașterea durerii și procesarea amintirilor, inhibarea lor de către PCP duce la modificări semnificative ale acestor procese.
Deși antagonismul receptorilor NMDA este mecanismul principal prin care PCP își exercită efectele, acesta interacționează și cu alte sisteme de neurotransmițători, contribuind la profilul său farmacologic complex:
- PCP crește neurotransmisia dopaminergică prin inhibarea recaptării dopaminei, ducând la o creștere a nivelului de dopamină în anumite regiuni ale creierului. Această acțiune este asociată cu euforia și potențialul de dependență al PCP.
- Aceasta modulează sistemul serotoninergic, afectând starea de spirit, percepția și diverse funcții cognitive.
- S-a constatat că PCP interacționează cu receptorii opioizi sigma, ceea ce poate contribui la efectele sale analgezice (de ameliorare a durerii), precum și la proprietățile sale halucinogene.
Metoxetamina (MXE) este o substanță disociativă sintetică înrudită chimic cu PCP și ketamina. Aceasta a apărut pe piața drogurilor recreative în anii 2010 și a fost utilizată pentru proprietățile sale psihoactive unice. Ca și PCP și ketamina, MXE acționează în principal prin antagonizarea receptorului NMDA (N-metil-D-aspartat), dar interacționează și cu alte sisteme de neurotransmițători.
În plus față de antagonismul receptorului NMDA, s-a raportat că MXE inhibă recaptarea serotoninei, un neurotransmițător implicat în reglarea dispoziției, apetitului și somnului, printre alte funcții. Această acțiune ar putea contribui potențial la efectele de creștere a dispoziției raportate de unii utilizatori de MXE.
Combinarea PCP și MXE ar putea amplifica atât efectele dorite, cât și cele adverse, datorită profilurilor lor farmacologice similare. Blocarea simultană a receptorilor NMDA ar putea intensifica efectele disociative, putând duce la o alterare mai profundă a percepției și conștiinței. Cu toate acestea, această combinație crește, de asemenea, riscul de rezultate negative:
- Îmbunătățirea deficiențelor cognitive și motorii: Ambele substanțe pot afecta judecata, coordonarea motorie și capacitatea de a procesa informații, crescând riscul de accidente și leziuni.
- Riscuri psihologice crescute: Combinația ar putea duce la dezorientare severă, confuzie și o șansă mai mare de a experimenta halucinații înfricoșătoare sau episoade psihotice.
- Riscuri fiziologice: Există un risc crescut de hipertensiune arterială, tahicardie și alte probleme cardiovasculare. În plus, potențialul pentru efecte neurotoxice poate fi sporit atunci când aceste substanțe sunt combinate.
Având în vedere toate acestea, vă recomandăm să evitați această combinație în orice condiții.
Last edited by a moderator: