- Joined
- Jun 24, 2021
- Messages
- 1,645
- Solutions
- 2
- Reaction score
- 1,757
- Points
- 113
- Deals
- 666
Ketamina și fenciclidina (PCP)
Ketamina, cunoscută atât ca anestezic medical, cât și ca substanță psihoactivă, acționează prin mai multe mecanisme în creier, având un impact asupra diferitelor sisteme de neurotransmițători. Ketamina acționează în principal ca un antagonist al receptorilor NMDA (N-metil-D-aspartat) din creier. Prin blocarea acestor receptori, ketamina reduce efectele glutamatului, principalul neurotransmițător excitator din sistemul nervos central. Aceasta duce la o scădere a activării neuronale și a excitabilității, care este esențială pentru efectele sale anestezice și disociative.
De asemenea, s-a constatat că ketamina interacționează cu neurotransmițătorii monoaminici precum dopamina și serotonina, deși aceste efecte sunt mai puțin directe decât acțiunea sa asupra receptorilor NMDA. Aceste interacțiuni contribuie la creșterea stării de spirit și la efectele antidepresive. Există dovezi care sugerează că ketamina poate interacționa cu receptorii opioizi, contribuind la proprietățile sale analgezice (de ameliorare a durerii).
Fenciclidina (PCP), dezvoltată inițial ca medicament anestezic, este acum cunoscută mai larg ca drog recreațional datorită efectelor sale psihoactive profunde. Principalul mecanism de acțiune al PCP este ca antagonist necompetitiv al receptorului NMDA (N-metil-D-aspartat), un tip de receptor glutamat. La fel ca ketamina, PCP inhibă acești receptori și scade activitatea glutamatului, ducând la percepții modificate, halucinații și stări disociative. Acest lucru se datorează reducerii semnalizării excitatorii în creier.
Se știe că PCP inhibă recaptarea dopaminei, un neurotransmițător asociat cu starea de spirit, motivația și recompensa. Acest lucru crește nivelul de dopamină din creier și contribuie la efectele de schimbare a dispoziției ale PCP.
Creșterea dopaminei poate duce la efecte de tip stimulent, cum ar fi creșterea energiei și euforia.
PCP acționează, de asemenea, ca un agonist al receptorilor sigma-1, ceea ce poate contribui la efectele sale halucinogene și psihotomimetice. PCP poate modifica neurotransmisia acetilcolinei, afectând memoria și funcțiile cognitive. Există dovezi care sugerează o anumită interacțiune cu receptorii opioizi, dar acesta nu este principalul mod de acțiune.
Interacțiunea complexă a PCP cu multiple sisteme neurotransmițătoare din creier stă la baza efectelor sale psihoactive puternice.
Atunci când sunt combinate, ketamina și PCP își pot amplifica reciproc efectele în mod imprevizibil. Antagonismul NMDA poate deveni mai profund, ducând la o stare mai profundă de disociere. Impactul combinat asupra sistemelor de dopamină și serotonină poate duce la efecte psihologice intense, inclusiv halucinații și modificări de comportament potențial periculoase.
Efecte secundare și pericole:
- Efecte psihologice: Halucinații, iluzii, disociere severă și pierderea realității, psihoză.
- Riscuri fizice: Ritm cardiac și tensiune arterială crescute, depresie respiratorie, neurotoxicitate potențială, vărsături.
- Modificări comportamentale: Dezinhibarea, comportamentul agresiv și judecata afectată sunt frecvente.
- Adicție și dependență: Ambele substanțe au potențial de abuz, PCP fiind deosebit de cunoscut pentru proprietățile sale de dependență.
Ketamina și PCP sunt ambele disociative, dar au profiluri farmacologice și efecte distincte. Combinarea acestor substanțe poate fi extrem de periculoasă din cauza efectelor lor sinergice puternice și imprevizibile. Aceasta poate duce la rezultate fizice și psihologice grave, ceea ce o face o practică extrem de nesigură.
Având în vedere toate acestea, vă recomandăm să evitați această combinație în orice condiții.
Last edited by a moderator: